01.03

Mmmmdeci io când am început să emigrez de-adevăratelea (pentru că e o diferență de la wishing-ul din 2006/7 la doing-ul din 2013), tot procesul dura cam doi ani. Iaca imediat se fac doi ani și eu tot aici, ba chiar cică să mă aștept la încă pe atât și chiar mai mult. Oh well. Măcar pot să mă laud că mereu iau decizii foarte bune, dar absolut niciodată la momentul potrivit.

Între timp Hello, March!, ce mă bucur că ai revenit. Vorba aia, te-aștept ca și când. De exemplu ca și când peste câteva zile mi-ar suna la ușă el, omul care, și i-aș sări direct în brațe și l-aș smotoci și l-aș trosoni como Dios manda. 

Mai departe de atât mi-e și frică să mă gândesc. 

21.01

Oare cum eram când eram eu sigură pe mine? Știu că s-a întâmplat asta la un moment dat, dar nu mai țin minte când și cum era. Aseară vorbeam cu un om pe care nu-l cunosc dar de care mă leagă o idee, o așteptare. Vorbeam cu o oamănă, îmi jucau degetele pe tastatură tot explicând proceduri,  punând întrebări, dând răspunsuri multe-multe, încurajând (ah! ce-mi place să încurajez lumea, cred că am fost cir-lidăr într-una din viețile anterioare!). Foarte lacrimogen momentul, de altfel. Dar și revelator. Mi-am dat seama că de fapt habar n-am ce fac. Fără sa ma panichez, fără să simt că vreau să dau înapoi. Habar n-am. Atât.

23.11

"Mă calci pe nervi" m-a trimis direct la spital azi. E ușor să arunci cu niște vorbe, să tai cu ele. I should know. E ușor să te descotorosești de ceva, de cineva. Dar cum rămâne cu oamenii pe care îi rănești iremediabil și care-și fac griji și se macină până nu mai rămâne nimic din ei? Oh well.

Cică să stau în pat și să mă gândesc la lucruri plăcute.

Să vedem.

Am primit chitanța din Qbq. Hârtie reciclată, drăgut, scurt și la obiect. Nu știu de ce dar Madame ăsta mă amuză teribil. Distracția e și mai mare când mă gândesc că abia de-acum începe așteptarea. Doi trei patru ani. And I'm not known for my patience. Or for getting any younger.

A. se mută înapoi la Cluj. Yeey! O să fie bine.

Am ajuns să visez Trello cards, jur. E bună ideea și e fain să tot muți cardurile dintr-o parte în alta dar se duce naibii toată creativitatea.
- Și? Azi ce faci? 
- Păi mi-am planificat să fiu creativ/ă de la 10 la 12.  
- Să facem un card pentru asta.

TEFAQ (aşa cum eşti)

Alţi oameni mai deştepţi şi care ştiu mai bine    Din bătrâni se ştie    Forumurile zic că pe partea franceză ar fi mai uşor-repede-fără-dureri decât partea cealaltă, cunoscută şi sub numele de federală.

Bun. Ne documentăm, de vreo doi ani ne tot documentăm şi cercetăm. Între timp mai şi evaluăm, stăm în cumpănă dacă să da sau nu şi într-o dimineaţă senină de vară mă hotărăsc că da. După care cobor victorioasă din 47, dau volumul maxim la Tostaky şi mă îndrept în pas săltat către uzină corporaţie.

Cu alte cuvinte a cam început distracţia cu adunat, tradus, legalizat de documente. DCS, etapa I – cu alianţa francezo-quebecoasă care mi-a pregătit o surpriză şi mă invită să TEFAQ dau un examen pentru evaluarea cunoştinţelor lingvistice. Păi bine stimaţi quebecoşi, atunci cum rămâne cu LMA forever? Eu pentru ce am luptat atâţia ani pe băncile facultăţii?

Hm? Mă echivalaţi au ba?