02.06

Niște crize, unele mai mari, altele mai mici, dar tot crize. Cumva o să mă strecor printre ele. Problem is că nu știu cum. Acasă, la cooperativă, la mine în cap, dar mai ales la alții în cap. Emotional rollercoaster. Mi-e/ne e prea, prea frică de schimbare.

Printre toate astea niște RRRrrr și niște văzut ochi în ochi și zâmbet în zâmbet - noroc cu tehnologia - și parcă ceva mai puțină încrâncenare. Dar tot nu e bine, tot e dor și tot sunt secunde bune în care parcă nu pot respira. Ce brusc și ce antipatic s-a terminat viața asta a mea...

Are Madonna un cântec. Please do.

Hello, June!

09.01

Despre anul ăsta care a trecut sunt multe de zis. M-a îmbătrânit, m-a trecut prin toate stările, m-a stors de puteri și mi-a dat șuturi în fund, m-a făcut să mă ridic doar cât să iau niște hotărâri și să trasez un plan. Sau să merg la concertele alea pe care o să le povestesc nepoților. Sau să fac alte treburi care nu-s deloc de povestit nepoților.

A fost frumos și trist. Bine că s-a terminat. Bine că a început altul.

e timp

Baby, tu eşti ca un vulcan ţinut sub control, numai Dumnezeu ştie cum. Eşti aşa de tânără ... Mai aşteaptă, bucură-te întâi de tine. Este timp şi pentru iertat, şi pentru uitat. Tu ştii că nu te mint.

Hai să găsim un film ieftin. Hai să nu gândim.

E 1 decembrie, au trecut mai bine de şase luni. Stăm faţă în faţă. A lady never cries in public. Exagerez, asta mi-e limpede până şi mie. Dar ştiu că GM are dreptate. Şi ştiu că ar vrea să mă ajute dar acum e complet neputincios. Mi-e şi milă de el, aşa că îmi promit că e ultima dată când discutăm despre asta.

N-am uitat, nu e adevărat. Pur şi simplu, nu ştiu exact când, am încetat să mai car pietrele astea după mine.

Şi nu a fost nevoie nici să ajung până azi să-mi fac ordine în cap şi în suflet, să încerc să înţeleg, să nu mă mai lupt. Îmi asum tot ce simt, tot ce trăiesc, toate zâmbetele aiurea pe care tu nu le vezi acum şi toată nesiguranţa şi frica de care nu am reuşit să scap. N-am fost destul de bună, frumoasă, deşteaptă, puternică pentru un om care avea deja un plan şi îşi dorea mai mult pentru el. E simplu. Nimic de condamnat, fiecare are priorităţile lui.

Zidul ăla eu l-am ridicat. Tot eu îl dau jos, piatră cu piatră. Câteodată simt că mă sufoc şi atunci merg să mă plimb pe străzi, adun kilometri întregi. Sau dorm puţin şi prost, cum s-a întâmplat şi în noaptea asta. Nu mai refuz să comunic, cum am făcut data trecută, ba chiar mă bucur să te aud râzând, să ştiu că ţi-e bine. Mi-e foarte clar că mai devreme sau mai târziu n-o să mai rămână nimic de spus şi o să ne întoarcem la ce eram fiecare.  

matematică

Iulie s-a terminat mult prea înfierbântat și degrabă bronzat. Ba chiar mult prea repede și cumva cam fără sens. Deși am zâmbit mult și la cerere. Și m-a aplaudat juma’ de Vamă. Dar asta e altă poveste.

Iulie s-a terminat în 29. Practic 30 nu a existat pentru că l-am dormit toată ziua, un somn pisicesc pe care ahhh, mon dieu! cât l-am așteptat... iar 31 s-a scurs leeeeent și sec ca o înghețată topită.

Iulie s-a terminat în timp ce goneam spre București, spre nimic adică, sau spre mai bine de 2 ore de întârziere (da, unele lucruri nu se schimbă niciodată, CFR je t’aime à la folie!).

Iulie s-a terminat când am închis ochii pe bancheta din spate și mi-am amintit așa, out of the blue, ce mi-a spus big brother atunci. "Do the math. Și atunci ai să vezi. Dacă dă cu plus, atunci mai încearcă, poate merită. Deși amonavi nu cred. Dar dacă e cu minus, fugi! Oricât de tare ar durea acum. Fugi!"

să strângem din dinți, să oftăm corect

să ne repetăm în gând
de o mie de ori
nu e vina mea
și nici a ta
dar am putea să fim oameni
noi cu noi

până atunci
să învățăm
să iertăm
să ne căutăm



 

Novembering

One full year bordered by two seamless Novembers. It's strange how some things evolved and others simply dissolved. I stepped into November past right after texting I do and letting myself go. Someone told me I looked happy that night. I was happy. But then my whole world fell apart with no warning. I remember that awful, awful tasting coffee while we were waiting for the train. Trying to have a decent, tear-free conversation. My hands and feet becoming numb. Moments when I'd find myself thinking "he's really enjoying torturing me like this".

I had to pull it through somehow. There was no master plan. Things just happened. Little people growing up and teaching me how to be a child again. Downshifting, sort of. Accidentally getting back in touch with someone I hadn't seen in over 10 years. Managing five hardcore scorpios and two aries at work -- that turns me into a bloody bitch or the coolest boss, but it depends on the context. Constantly failing at being creative and not giving a damn about it. Growing passion for everything handmade. Loving lavender soap, lace and honey. Being published in New York. Drinking large amounts of coffee and milk. Giving up smoking for six painful weeks. Then taking up smoking. You're so sweet and precious when you smoke. Hearing the diagnosis. "It's cancer". Again. Still deciding whether to fight it or not. Wearing that crooked smile. Listening to Portishead up in the mountains. Being tolerant. I trust you with my life. Making plans for a boutique. Learning to forgive. Coming to terms with myself. Telling people I love them. Even if they remain silent.


  

a touch of narcissismness never hurt anyone

                             

                  I’m put together beautifully

                                                  I’m a perfect piece of ass

                               I’m a festival, I’m a parade

      And all the wine is all for me

Q

Did you know I've been secretly though not madly in love with you all this time? And that I'd rather bite your lip than sit here watching you sleep in this bloody train? That I'd shout over and over again that this is not what I'm like and people need to take chances and adjust and maybe take a leap of faith? Or that I should have fucking punched you instead of letting you cut me into little pieces?

tips & tricks

Telefonul nu se ţine în buzunarul de la fustă, nu se duce la baie, nu se uită la baie, nici pe masă, nici pe scenă.

Pachetul de ţigări se desface conform ritualului, nu se uită nici el la bar, pe scenă, la baie sau pe masa vecină. Ţigările se fumează sistematic, în loc de vorbit cuvinte şi în timp ce tastat da.

Politeţurile se schimbă cu moderaţie, la nu te-am mai văzut de mult se răspunde sec cu ştiu.

Paharele nu se numără, In Your Room se ascultă cel mult o dată live şi cu armoniile scuzabil date peste cap. Condemnation se rememorează, oamenii se iubesc, părul se ciufuleşte.

Cheia se învârte în uşă de două ori spre stânga, geanta se aruncă pe jos, eul se aruncă şi el pe jos şi se lasă acolo.

Cafeaua se bea strâmbând din nas.

what I'd say