July 17, 2012

(about that mountain)


Sau extrem de puţin despre nişte mici eşecuri.

Am crezut că vremurile şi abordările s-au mai schimbat, dar nu. Vrei-nu-vrei-mori-cu-agentul-imobiliar-de-gât. Sau agenta, după caz. În timp ce funcţionara îţi zâmbeşte superior de după ghişeul băncii. Domnul este...? Cum adică nu? A, păi nu se poate...eventual dacă vă căsătoriţi anul ăsta.Şi reveniţi la anul. Kodak smile. (Ta mère, vache!!)

Şi am mai crezut că fiind eu aşa de fearless leader, aşa de stăpână pe mine şi pe ce ştiu şi simt şi vreau... am crezut că am lăsat în urmă o poveste. Când de fapt n-am făcut decât să dau jos un plasture de pe o rană veche, dureroasă şi nevindecată încă. Dar e bine! E bine! Pentru că pot să mă uit în oglindă (oricât de clişeu e asta cu uitatul la sine sau introspecţia în oglindă) şi să-mi spun că am făcut tot ce-mi stătea în puteri, pot să mă mint şi să cred că l-am şi m-am iertat pentru că ne-a lipsit curajul.

So no, I can't be that mountain.


No comments: